Treceți la conținutul principal

Liviu Vălenaș. Peștera Gruietului


Peștera Gruietului

Liviu Valenaș 1

1 Speleological Club „Z“, Wanderer Str. 27, D-90431 Nürnberg, Germany
e-mail: liviu.valenas@gmail com
Anexă la articol

Rezumat
Pestera Gruietului din Muntii Padurea Craiului, cu o lungime totala de 620 m, este resurgenta marii pesteri Hartopul Bonchii (dezvoltare: 6,668 m). Pestera Gruietului este axata pe un rau subteran lung de 225.6 m, deasupra caruia, in sectorul final, se dezvolta un etaj superior ascendent. Pestera contine si cele mai variate concretiuni, fiind din acest punct de vedere una din cele mai frumoase din Muntii Padurea Craiului.

Introducere
Pestera Gruietului este situata in versantul stang al Văii Stezelor, la o inaltime relativa de 30 m. Paraul care iese din pestera formeaza mai multe mici cascade pe depuneri de travertin, inainte de a se varsa in Valea Stezelor.

Istoricul explorarilor
In etajul superior a fost identificata de autor in anul 2019 o semnatura din anul 1936! Pestera Gruietului a fost semnalată de P. A Chappuis si R. Jeannel in 1951 sub toponimul gresit de Peştera din Valea Fleazelor, apoi de T. Orghidan şi colab. in 1965 sub cel de Peştera din Valea Şteazelor sau Peştera Poniţei. I. Viehmann, Gh. Racovita si T. Rusu au topografiat nivelul activ tot in anul1965, harta lor nu a fost publicata insa niciodata. In 1986 E. Silvestru si V. Lascu intocmesc o harta ceva mai precisa pentru 414 m. In 2014 o echipa comuna a cluburilor de speologie "Z" si "Speodava" a reluat explorarea pesterii, fiind descoperita Galeria Kovács/Merinu. In anul 2019 o echipa a Clubului de Speologie "Z" (Liviu Valenas, Alexandrina Trif si Péter Merinu) face o explorare aproape completa si intocmesc o topografie precisa pentru 620 m dezvoltare totala si +50.2 m denivelare. Harta a fost prezentata oficial la congresul european de speologie de la Sofia, Bulgaria, in Septembrie-Octombrie 2019.

Litologie, morfologie, geneza si hidrogeologie
Pestera se dezvolta in calcare jurasice, puternic diaclazate si faliate. Exceptand primii 10 m, galeria principala, parcursa de un rau subteran, este cvasi-orizontala, pana la sifonul terminal. Inainte de sifon se dezvolta insa un etaj superior, deosebit total ca morfologie de restul pesterii. El este continuu ascendent, urcand in total o diferenta de nivel de 43,6 m. Este si sectorul cel mai bine concretionat al pesterii. Cavitatea, ca resurgenta a Pesterii din Hartopul Bonchii, s-a format initial in regim epifreatic, inclusiv etajul superior. Acesta a constituit primul dren al Pesterii din Hartopul Bonchii, ulterior toata pestera a fost remodelata vados. In etajul superior se mai pastreza, seci acum, cele 5 vechi cascade mai importante. Cursul subteran care curge prin pestera nu seaca niciodata, are un debit de cativa litri pe secunda, insa la viituri poate depasi 100 l /s.

Descriere
De la un portal in panta, lat de 15,6 m si inalt de 6,6 m, dupa o scurta portiune asendenta, unde paraul formeaza mici cascade, se penetreaza in Sala de Intrare, larg luminata, cu dimensiunile de 30 x 18 x11,4 m. Sala daposteste si o colonie de lilieci. Dupa o scurta gatuire a galeriei se patrunde in Sala Mare (58 x 17 x17 m), care pe stanga prezinta o scurgere stalagmita impresionanta. Galeria incepe treptat sa devina mai mica ca sectiuni, pe partea dreapta (in sensul de inaintare spre sifon) se gasesc 4 laterale mai importante, din care una concretionata, lunga de 68,5 m. In continuare parcursul devine jos, cu tavanul coborat pana la 0,6 m inaltime. De la o mica salita cu o formatiune circulara, asemanatoare unui dovleac, dupa 23,6 m se ajunge la sifonul terminal, jos. Tentativele de plonjare a lui au esuat succesiv din cauza apei extrem de maloase. De la "dovleac", pe stanga, incepe insa un tobogan ascendent lung de 23 m, in mare panta, care conduce la un foarte frumos lac suspendat cu apa cristalina. Dupa el galeria devine joasa si dupa o verticala de 4 se debuseaza intr-o sala de 18 x 7,5 x 11,4 m. Urcarea unei uriase scurgeri stalagmitice inalta de 7 m a dus la descoperirea in anul 2014 unei galerii joase, concretionata, lunga in total de 42 m, care nu a fost explorata pana la capat. Este singurul semn de intrebare (in afara de sifonul terminal) care mai ramane in aceasta pestera. Din ultima sala, dupa doua verticale ascendente de 2 si respectiv 1.5 m se debuseaza in Sala Terminala (34 x 15 x 14 m). In stanga o galeria mai stramta, ascendenta, se bifurca in doua ramuri, terminate prin hornuri inchise, cel de 8,5 m inalatime atine cota maxima a pesterii, +50,2 m.
 







Mineralogie
Pestera contine toata gama de concretiuni clasice, iar pe tavanul si peretii etajului superior se dezvota cristalizari de calcit.

Biospeologie
Pestera adaposteste o colonie de lilieci, care in 2014 au sejurnat in Sala Mare, iar 2019 in Sala de Intrare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

STRANIA MOARTE A EUROPEI: IMIGRARE, IDENTITATE, ISLAM

STRANIA MOARTE A EUROPEI: IMIGRARE, IDENTITATE, ISLAM În această vară, încă pînă la actele teroriste din Marea Britanie, Franţa, Belgia, Germania, Spania şi Finlanda, a văzut lumina tiparului cartea scriitorului şi jurnalistului britanic, Douglas Murray, intitulată „Strania moarte a Europei: imigrare, identitate, islam”. Denumirea cărţii este foarte relevantă şi vorbeşte de la sine.
De altfel, noţiunea de „stranietate” este mai degrabă un truc de marketing al autorului. Tema nu este nouă, iar lucrarea lui Murray a completat şirul mai multor opere devenite populare şi care au avut în Europa un mare impact asupra intelectualilor, dar şi a cititorilor de rînd. Este vorba de „Lagărul sfinţilor” (1973) de Jean Raspail; „Furie şi mîndrie” (2001) de Oriana Fallaci; „America în singurătate: sfîrşitul lumii, aşa cum îl ştim” (2006) de Mark Stein; „Londonistan” (2006) de Melanie Phillips; „În timp ce Europa dormea: cum islamul radical distruge Occidentul din interior” (2007) de Bruce…

Magda Ursache. Stare de vrajbă

Magda Ursache. Stare de vrajbă
O mai fi crescând vreun trifoi cu patru foi în România? Am ascultat duminică, 26 ianuarie 2020, recitalul Tudor Gheorghe, impresionant, tulburător, cutremurător: „Prea degeaba sânge, prea degeaba lacrimi”, prea degeaba ochi plânși la moartea tinerilor decembriști. Institutul de Investigare a Crimelor Comuniste a dat cifra de 1116 morți. Uciși de evaporații teroriști, care au rănit și 4089 de cetățeni? Dintr-o „țară cu de toate”, lumea își ia lumea-n cap. Avem 200.000 de chinezi în România și peste un milion și jumătate de români în Italia. Cui ce-i pasă de masiva depopulare? Celor care nu-și urmăresc decât măruntul (dar multul) bine propriu? Nu-s demni nici de înjurătura neamului, exclamă indignat menestrelul. „Popoarele nu pier niciodată din cauza slăbirii inteligenței, ci în urma slăbirii caracterului lor”, rostea profetic Al. Vaida-Voevod ( Problema frontierelor românești), liberal absolut. „Coloanele de susținere” ale doctrinei liberale, care ar fi …

Proiecte eșuate. O revistă editată de Nicolae Breban la Paris

Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog
Proiecte eșuate. O revistă editată de Nicolae Breban la Paris În 2018 prozatorul Nicolae Breban a împlinit 85 de ani. Întrucât am avut plăcerea să-l cunosc mai bine la Paris, unde am petrecut împreună adesea, în perioada de început a desțărării mele, adică între 1988 și 1992, momente foarte interesante și prietenești, în conversații și deambulări, uneori și în compania scriitorului Alexandru Sincu, universitar expatriat și el, am folosit prilejul, chiar dacă cu o «mică» întârziere de șase luni, să-l omagiez pe scriitor prin publicarea formei inițiale, necenzurate, a unui mai amplu dialog realizat de Maria Mailat pentru revista Vatra în 1984. Adaug acestui text important, publicat într-un număr din 2019 al Vetrei, la rubrica De la Vatra adunate …, câteva pagini din dosarul de urmărire informativă deschis de Securitate pe numele lui Nicolae Breban, (DUI „BALTAG” în arhiva CNSAS) din care extrag paginile cu descrierea unui proiect de presă românească, n…