OBIECTIV

  „ Limba română ne obligă să rămânem români.” Ioan Aurel Pop Nu obosesc să repet că liantul important care ne mai ține nedistanțați, la un loc și ai locului, e limba română. Se șterge identitatea națională pas cu pas. După proiectul de eliminare a tricolorului de pe actele de identitate, altă boacănă. Minte de iepure, ministrul Culturii a găsit cu cale să schimbe numele stației de metrou Eroilor cu...Opera, motivând că ăsta ar fi drumul Uniunii Europene. Dar ce treabă o fi având UE cu stația Eroilor? Exact ce treabă are domnul Bogdan Gheorghiu cu cultura. Și câți miniștri am avut, necroiți intelectual pentru așa ceva: cultură! Sunt disprețuiți, pe multe canale televizuale, cei care vorbesc elevat, ca la carte sau „ca din cărți”. Orbii pentru istorie, gramatică, literatură câștigă teren. Că s-a distrus învățământul clasic tip Haret e fără dubiu. F.V.Câțu dixit: „Sănătatea și învățământul sunt c

S.O.S.   COCUȚA   CONACHI!                S.O.S.   ROMÂNIA!             Încercăm, în cele ce urmează, să reliefăm, în doar câteva fraze, meritele deosebite ale Cocuței Conachi  la înfăptuirea   Unirii Principatelor Române din 1859 dar și ingratitudinea cumplită manifestată de poporul român, față de această eroină.   În conacul poetului Costache Conachi de la Țigănești, situat la 3 km de Tecuci, s-a născut la 17 august 1828   Ecaterina (Cocuța) Conachi.             Când avea doar 17 ani, tatăl ei a căsătorit-o cu Nicolae Vogoride, un   principe, de origine bulgară, incult și vicios. Fiind un slujbaș credincios turcilor, acesta ajunge în 1857 caimacam (locțiitor de domn) al   Moldovei.             După Războiul Crimeii (1853-1856), Puterile Garante au acceptat Unirea Principatelor Române, impunând condiția ca rezultatul scrutinului electoral (Divanurile ad-hoc) să fie pozitiv. Turcii și-au instruit supușii cum să-i obstrucționeze pe unioniști. Cocuța   a intrat în conflict cu soțul s

EUROPA UNITĂ ? DA, DAR ALTFEL ! O propunere de Horia Giurgiuman din Valea Uraganului Când mă gândesc la Europa, mie ca iubitor de pictură, îmi vine în minte „cazul Picasso“, un caz trist, pe care o Europa normală, ar fi trebuit să îl împiedice. Un pictor obscur, netalentat şi fără scrupule, a fost cu siguranţă angajat să introducă urâţenia în pictură. Urâţenia produce teamă, teama produce nesiguranţă şi obedienţă Și uite că a reuşit, prin marketingul de care a beneficiat. A spus-o chiar el însuşi ! Dacă pui alături trei pictori nonfigurativi din aceeaşi perioada, Juan Gris, Braque şi Picasso, îl vei identifica imediat pe acesta din urmă prin lipsa de lumină, de armonie cromatică, de profunzime şi mai ales prin lipsa de mesaj umanist, adică tot ce găseşti la primii doi, care au pictat şi cu „sufletul“. În faţa unei „lucrări“ de Picasso, îmi vine să mângâi capul copilului care mă însoţeşte şi să-i spun, „Asta a fost cel mai urât lucru, din tot ce ai văzut până acum, de ac

„Conștiința a ceea ce este și hotărârea fermă e puterea cea dintâi a unui popor.” N. Titulescu Am aflat, în „Jurnal israelian” Nr. 33, 2021, un poem magnific de Șerban Foarță, intitulat Om - de - Apă . Mâhnit „că nu-și poate forma/păstra-o,-asta e enorma/ rușine a Omului de-Apă” ; el se lamentează, ce-i drept, dar ia forma vasului în care e turnat. Spuneam în foiletonul precedent, Anulează Cultura !” , că nu vreau să mă supun acestei politici/mișcări sau ce-o fi ea, Cancel Culture . S-a mai dărâmat o dată statuia lui Maiorescu. În studenția mea, zăcea pe strada Sărărie, în curtea lui Ioan Nădejde, propovăduitor al socialismului și ateismului, care se tot întreba între 1881 și 1884 : Este sau nu este Dumnezeu ? Statuia a fost apoi topită și din bronzul ei s-au făcut clanțe rectorale. O prăvălire iarăși de statui ? Îl prăvălim pe Kogălniceanu pentru că nu ne mai place direcția sa, a Daciei literare , dar și pentru că omul din Cogâlnicul Basarabiei arată, din fața

 Dragi prietene si prieteni, stimate Redactii, La intrarea : http://ftp.adshishma.net/ Publications-accueil.html , pe situl nostru : http://ftp.adshishma.net , continuàm sà punem online, dupà precedentele publicatii :         1. Actes du Colloque international d’histoire des religions « Psychanodia » dédié à I. P. Couliano (2006, 2nde éd. online, 15 mars 2021),         2. Les Cahiers “Psychanodia”, n° 1 / Mai 2011 (2nde éd. online, 15 mars 2021),         3. Eminescu restituit :  O “versiune integralǎ” a Luceafǎrului, studiu de istorie literarà, cu reeditarea poemului incluzînd 50 de strofe suplimentare (apàrut în Vatra, nr. 1-2/2018),         noua publicatie urmàtoare:         4. Les Cahiers “Psychanodia”, n° 2 / Avril-Mai 2021 (ed. online).         Acest numàr 2, ce comemoreazà 30 de ani de la asasinarea lui I. P. Culianu, contine: - Ara Alexandre Shishmanian, Trei crime de stat : Mihai Eminescu, Nicolae Labiş, Marin Preda (pp. 3-400).                 de descàrcat aici < http://f

  EUROPA, UNIFICARE sau FEDERALIZARE ? Ing. dr. Horia Giurgiuman (din Valea Drăganului) Astăzi, când privesc harta Uniunii Europene, mă duce gândul spre alte hărți ale trecutelor imperii (să le numim sisteme politico-ecnomice) : cel Bizantin, Roman de Apus, Otoman, Habsburgic etc. Te cuprinde o ușoară amețeală numai când, în fața hărții, întorci capul de la o graniță la alta. Și îmi vin în minte, sub formă de prezicere, cuvintele lui Peter Lynch (One Up On Wall Street, 1989), dispariția prin implozie a sistemelor nefuncționale, din cauză de „diworsification “, în loc de „diversification “. Imperiul Roman, de exemplu, s-a extins atât de mult, până când nu s-a mai putut administra. Într-o dimineață, „barbarii” care treceau Limesul ca să jefuiască în Imperiu, l-au găsit neapărat. Și au jefuit până când n-au mai avut ce. Pe urmă, „barbarii“ au ajuns la Roma, unde, vorba lui Dürrenmatt, s-au lăsat civilizați și au construit și ei, la rândul lor, tot felul de Limesuri sub alte etichet

La Maison Roumaine anunta cu profunda tristete decesul, in 16 martie 2021, la un spital din regiunea pariziana unde a fost rapusa de covid-19, a Danei Konya- Petrisor, cunoscuta membra a comunitatii românilor din Franta, sustinătoare a asociatiei noastre. Născută la Bucuresti in 20 iulie 1937, este fiica ofiterului de cariera Eduard Konya, fiul transilvaneanului Samoil Konya, om de stiinta (chimist si farmacist) si a Marthei nascuta Negruzzi, stra-nepoata cunoscutului scriitor si om politic român, Constantin Negruzzi, personalitate marcanta a renasterii culturale din secolul XIX. Dana Konya, care cunoaste din plin « binefacerile » perioadei comuniste, se casatoreste in 1968 cu scriitorul Marcel Petrisor, veteran al inchisorilor comuniste si se refugiaza in Franta in 1986. Am cunoscut-o bine imediat dupa ce a ajuns la Paris si am putut aprecia generozitatea, dinamismul si optimismul care o caracterizau precum si profundu