miercuri, 18 decembrie 2024

Călin Georgescu: Iohannis pleacă din țară la fel cum a plecat Ceaușescu pe 18 decembrie 1989

Călin Georgescu: Iohannis pleacă din țară la fel cum a plecat Ceaușescu pe 18 decembrie 1989. Cu 300 de milioane de euro, bani pierduți prin anularea alegerilor, se putea cumpăra E.ON ca să nu ajungă pe mâna Ungariei gazul românesc – VIDEO

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


TRANSMISIA VIDEO MAI SUS
 
„Dragii mei, în seara aceasta (de la ora 21:10, ora României) sunt alături de voi în direct, online. Există anumite aspecte pe care este nevoie să le clarificăm. De asemenea, aștept și întrebările voastre.
Vă mulțumesc!” - a scris Călin Georgescu, câștigătorul alegerilor anulate, în postarea despre eveniment, oferind și adresele unde s-a adresat în direct susținătorilor săi, respectiv:

 
ACTUALIZARE: TEMELE PRINCIPALE
 
Călin Georgescu, candidatul independent clasat pe primul loc în primul și al doilea tur (întrerupt) al alegerilor prezidențiale - anulate ulterior de CCR - s-a adresat românilor într-o transmisie care numai pe Facebook a întrunit peste 300.000 de vizualizări la finalul ei la care se mai adaugă zecile de mii de pe YouTube și numărul necunoscut de pe TikTok, unde nu se salvează transmisiile mai lungi.
 
El a afirmat, ca răspuns la o întrebare a urmăritorilor săi, că da, se află în permanentă legătură cu membri ai Administrației Trump.
 
Una dintre întrebările care i-au parvenit, prin vocea soției sale, Cristela Georgescu, a fost referitoare la Klaus Iohannis. „Ce credeți că face Iohannis: vrea să rămână președinte pe viață?".

Răspunsul fostului prezidențiabil a venit imediat: „Cam spre asta se îndreaptă. Dar în plus, am înțeles că mâine pleacă într-o călătorie. Așa a plecat și Ceaușescu înainte de '89"...a spus acesta cu referire la ultima călătorie a dictatorului comunist, care a avut loc în Iran, între 18 și 20 decembrie 1989.
 
DE CE VĂ URĂȘTE SISTEMUL
 
„De ce vă urăște sistemul atât de mult?” a fost o altă întrebăre adresată prin Facebook. „Pentru că urăște Cauza. După tot ce s-a întâmplat în ultimii 35 de ani, pentru sistem este imposibil de crezut că se poate schimba. Iar poporul român, trezit în conștiință, vrea schimbare de sistem, nu de stăpân. De aceea există această ură. Numai că a venit vremea marii schimbări. Mulțumesc”, a declarat Călin Georgescu, transcris de Știripesurse.
 
RĂZBOIUL

Un alt subiect abordat a fost posibilitatea ca România să intre într-un conflict armat. „Este adevărat ce se vorbește, că vom intra în război?” „Cu mine niciodată nu se va întâmpla acest lucru. Este cel mai important lucru pe care doresc să-l știți toți. Niciodată! Nu se va mișca niciun fir de păr de pe capul niciunui român.”, a dat asigurări candidatul de care îi e frică sistemului.
 
La întrebarea „Cine are interes direct să nu fiți președintele României?”, acesta a răspuns fără echivoc: „Evident, și sistemul oligarhic din afara țării. Proiectul meu se numește ‘Pace’. Ori pacea nu se dorește. V-am spus: în spatele fiecărui război sunt bancherii, sistemul financiar-bancar mondial. Voi explica joia aceasta la Realitatea Plus.” 
 
SOROS
 
Călin Georgescu a vorbit și despre implicarea miliardarului George Soros în România: „Credeți că Soros se joacă cu democrația din România? Ce interes are?” „Da, sigur. Soros a fost în România în primele zile după decembrie '89, dar cred că e mai mult decât atât. Sistemul oligarhic depășește cu mult ceea ce Soros a manipulat și corupt, ceea ce a adus în cangrenă Soros în societatea românească.”
 
FRICA PARTIDELOR

Referindu-se la coalițiile politice care caută un candidat unic împotriva sa, Călin Georgescu a răspuns la întrebarea „De ce toate partidele caută un candidat unic, uniți împotriva dvs.?” cu afirmația „Pentru că sunt speriați! Cum pot învinge poporul român? Nu au și nici nu vor avea soluții.” Sistemul e speriat că pierde tot ce a acumulat în 35 de ani, a mai spus acesta.
 
AJUTAREA TINERILOR ȘI A ROMÂNILOR DIN STRĂINĂTATE
 
„Cel mai important lucru este cui predăm ștafeta. Iar tinerii trebuie să-și ocupe locul binemeritat în socitete, prin orice facilități posibile.” Românii noștri din afara granițelor sunt așteptați acasă, prin facilități financiare, pentru a se putea restabili în țara lor, unde sunt acum doar cu sufletul, a mai spus Călin Georgescu/
 
BANII PARTIDELOR

În ceea ce privește finanțarea partidelor: „Veți opri finanțările către partide în viitoarele campanii?” „Partidele se vor autofinanța, nu de la bugetul statului.”, a precizat el.
 
PROCESUL

Călin Georgescu a anunțat și următoarea etapă juridică din disputa sa electorală. „Când veți avea un răspuns la ÎCCJ? Ce se întâmplă cu alegerile?” „Avem joi, la ora 11:00, la Curtea de Apel București, înfățișare. Voi fi prezent împreună cu avocații mei și sperăm într-o victorie pentru poporul român.”
 
„Mergem înainte neabătuți, nimeni și nimic nu poate să învingă atunci când lupți pentru țară și Dumnezeu. Niciodată nu mă voi da bătut. Urmăm linia neamului - și despre aceasta vom vorbi și mâine -, linia neamului, așa cum au urmat-o și marii noștri voievozi. Numai așa vom putea birui. Și, desigur, biruința va fi a lui Iisus Hristos!”, a încheiat Călin Georgescu sesiunea de întrebări.
 
AȘA-ZISELE AMENINȚĂRI
 
„Astazi am aflat de la televiziunile partidului ca am atacat ba chiar am amenintat judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei. Fals, evident fals, este o alta manipulare mediatica. E de inteles. Dar vreau sa clarificam. Eu am atras atentia judecatorilor ca daca in spatele deciziilor lor controversate de anulare a alegerilor exista alte interese, altele in afara de respectarea constitutiei, atunci exista o judecata pentru fiecare dintre noi. Inclusiv pentru ei. Nimeni nu este mai presus de lege. Acestea au fost cuvintele mele si de ieri. Ce este gresit sa atragi practic atentia asupra unor derapaje intentionate sau neintentionate?”, a explicat Călin Georgescu, citat de Realitatea.
 
SUBIECTUL ESTE FRAUDAREA ALEGERILOR PRIN ANULAREA LOR CU COSTURI DE 300.000.000 EURO
 
„Si practic cred ca uitam subiectul. Subiectul unei anchete ar fi urmatorul: S-au cheltuit in acesta campanie aproape 300 de milioane de euro, pentru niste alegeri fara rezultat. Anulate fara motiv, si fara motivare in prezent. Curtea Constitutionala a Romaniei a validat primul tur, dupa care a anulat tot. Bun. Putem sa intelegem asta, dar cine raspunde pentru devalizarea bugetului de stat cu 300 de milioane de euro. Eu zic ca este o intrebare corecta. Nu este pertinenta intrebarea mea?”, s-a întrebat candidatul prezidențial suveranist.
 
CU ACEȘTI BANI PUTEA FI (RĂS)CUMPĂRATĂ COMPANIA E.ON
 
„Cu acesti bani, statul roman putea practic cumpara compania E.ON, care este cel mai mare furnizor de gaze din Romania, si nu mai discutam azi despre vanzarea acesteia catre o companie din Ungaria.

Riscam in acest fel sa depindem energetic mereu de altii. Gazul nostru va veni acum din Ungaria. Sunt gazele noastre ale noastre, sau ale altora? Noi avem gaze, Ungaria nu are, dar acum le poate avea pe ale noastre, cum vine chestiunea asta?

Practic este la fel de stupid cum graul nostru pleaca ieftin la export si se intoarce scump dupa procesare. Corect? Vindem tot, spunem ca nu avem bani de pensii, dar nu intrebam de ce am cheltuit sute de milioane de euro pe niste alegeri anulate.”, a subliniat câștigătorul alegerilor anulate.
 
TREBUIE DOAR SĂ STĂM SĂ ÎNGHIȚIM DECIZIILE ANTI-NAȚIONALE ȘI SĂ NE SUPUNEM LUI IOHANNIS ȘI CCR?

„Trebuie doar sa stam si sa inghitim deciziile politice anti-popor si anti-interese nationale? Asta este intrebarea. Eu inteleg, sigur ca sistemul nu ma vrea presedinte, pentru ca eu nu as permite niciodata ca astfel de lucruri sa se intample poporului nostru. Si atunci, oare noi, ca romani, chiar nu mai avem voie sa exercitam niciun punct de vedere? Suntem aici doar sa ne supunem deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei si ale lui Klaus Iohannis?”
 
UNDE ESTE LIBERTATEA DE EXPRIMARE?
 
„Unde mai este libertatea de exprimare, si unde ne mai sunt drepturile?
 
Apropo de exprimare: Am vazut ca sunt anumiti influenceri care pretind ca ma sustin si fac afirmatii denigratoare la adresa unor persoane. Vreau sa precizez ca ma delimitez de aceste atitudini, nu sustin jignirile, nici manifestatii, asa cum am spus de fiecare data. Am repetat asta permanent si o fac in continuare. Nu ii cunosc pe acesti oameni, nu pot raspunde pentru actiunile lor verbale sau de alta natura. Iar in legatura cu cei care fac declaratii in numele meu, sau care convoaca diverse manifestari, precizez categoric ca nu am cerut, si nu le voi cere niciodata aceste lucruri care sa induca publicul in confuzie sau care sa creeze tensiune publica. De aceea va rog, nu oferiti bani, nu oferiti date personale, nu va lasati atrasi de aceste manipulari sau diversiuni. Urmariti doar paginile si conturile oficiale mentionate constant pe site-ul meu, calingeorgescu.ro. Si pe Facebook, sigur ca da. Oricine are manifestari ilegale sau imorale nu se poate identifica cu mine sau cu cauza noastra, in mod absolut firesc. Asta este tot ce merita mentionat.

Mi se cere, de asemenea, de catre unii jurnalisti sa ma delimitez de unele jigniri. Ma delimitez, in aceasi timp, si de minciunile, fabulatiile si de atacurile pe care moderatorii de la Antena 3 si Digi24 le inventeaza constant la adresa mea si a familiei mele. Ma delimitez si de toate calomniile la adresa mea pe care cei de la Antena3 si Digi24 le scot din sertarul cu ura. Astfel ma delimitez de toti cei a caror singura suparare in viata lor este creata de insasi existenta mea.

Aflu cu aceasta ocazie de la Antena 3 si Digi24 ca totul merge bine in Romania. Problemele nu sunt coruptia, salariile mizere, pensiile mici si prost calculate sau saracia care est epretutindeni, ci pur si simplu Calin Georgescu. Da, sunt ironic, si este firesc sa fiu ironic. Cum as putea fi altfel la adresa unor asa numite institutii de presa cand aflu de la ele ca eu sunt problema si ca ar trebui sa ma bucur sa aflu cat de bine o ducem noi. Fara drept de vot, fara drept de exprimare.”
 
ANTENA 3 ȘI DIGI 24 NE ÎNTORC PE VREMEA COMUNISMULUI ÎN TIMP CE CNA TACE ȘI AMENDEAZĂ DOAR REALITATEA PLUS ȘI ROMÂNIA TV

„Practic, ca pe vremea comunismului, totul merge minunat in propaganda de partid, doar poporul nu apreciaza nimic din ce se face. Cam asta este tema. Deci poporul o duce bine, conform spuselor lor. Si practic va intreb pe voi toti, dragii mei: Sunteti fericiti? Pentru ca Antena3 asa da de inteles: ca o ducem bine. Ca ati stricat voi, si ca am stricat noi de fapt toata aceasta fericire cu voturile noastre democratice. Desigur, doar intreb, institutia numita CNA, se uita si la aceste televiziuni si la afirmatiile lor calomnioase la adresa mea? Este o intrebare pe care de mult vroiam sa o adresez. Sau practic ei au ochi si chitantier de amenda doar pentru Realitatea Plus in mod special si Romania TV?”
 
VOI TOȚI, NOI, SUNTEM ”PLEAVA SOCIETĂȚII” ȘI AR TREBUI SĂ FIM ARESTAȚI

„Ieri seara, un alt domn, fost apropiat si al presedintelui Traian Basescu, si care conduce un grup de interese politice, a afirmat ca cei care au votat pentru mine - este de neimaginat ce a spus - sunt pleava societatii si ar trebui arestati. Nu stiu cum se poate califica asa ceva, in orice caz este jenant si degradant sa ai astfel de afirmatii sau sa fi martor in studio si sa nu intervii.”
 
MINISTRUL DE INTERNE PREDOIU A APROBAT PRIN TĂCERE COMPLICE
 
„Si ma refer inclusiv la ministrul de Interne, care nu are probleme cu aceste declaratii, in schimb are probleme doar cu ceea ce declar eu. 

Poate trebuia sa ia atitudinea cuvenita unui ministru, daca stie ce inseamna asa ceva. Ministru intr-un stat. Desigur, prin institutiile de forta domnia sa mai sustine abuzurile, plimbarile la sectii de politie sau de militie, ma rog, si la Parchet ale unor oameni care se fac vinovati de faptul ca doar m-au sustinut benevol. Fara probe, fara dovezi, in acelasi fel in care a procedat si Curtea Constitutionla. Adica abuzul constitutional continua. De ce? Pentru ca voi nu ati votat ce au vrut ei, cum au vrut ei, si acum va pedepsesc, ne pedepsesc pe toti. E atat de simplu.”
 
PROBLEMA PENSIILOR ȘI PENSIILOR SPECIALE  - CA PREȘEDINTE VOI DORMI LA PALATUL VICTORIA SAU LA PARLAMENT PÂNĂ VOI VEDEA DREPTATEA FĂCUTĂ ÎN INTERESUL OAMENILOR

„Tot azi un sef de sindicat spunea la televiziunea B1 ca regreta faptul ca m-a sustinut in primul tur. Spunea ca nu intelege cum voi rezolva eu pensiile militarilor si cele gresit calculate. Simplu: ma mut in Guvern, in Guvernul Romaniei, si pun pe masa in fiecare zi in sedinta de Guvern acelasi subiect pana se rezolva. Simplu. Nu voi sta plecat ca Iohannis, peste mari si tari, pentru ca presedintele poate sta in Parlament si Guvern cat este nevoie pentru popor. Prin persuasiune si diplomatie rezolvi orice. Dorm in Palatul Victoria sau in Parlament daca este nevoie, pana vad dreptatea facuta in interesul oamenilor. Faptul ca dumneavoastra nu stiti cum se poate rezolva o situatie de genul asta nu inseamna ca nu exista solutii. Dar asta tine de propria strategie, pe care nu am sa o dezvalui doar ca sa fiti dumneavostra multumit. Unde ar mai fi elementul surpriza atunci?”
 
UN ȘEF DE SINDICAT ASERVIT POLITICIENILOR  PATINEAZĂ LA B1

„Actuala guvernare practic ce a rezolvat, in afara de datorii permanente? Eu am promis ca voi face si asa va fi. Iohannis si Ciolacu nici macar nu v-a mentionat in discutii. Deci problema dumneavoastra sunt eu, care promit sa rezolv problema pensiilor? Cred ca ar trebui sa fiti mai putin aservit, domnule sef de sindicat, si aveti grija de interesul militarilor si al oamenilor de rand, nu de cel al politicienilor. Va pot spune in schimb de ce nu vor sa rezolve problema: Pentru ca vor banii pentru pensii speciale. Nu pentru militari sau pentru cei carora aproape voit le-au gresit recalcularea.”
 
LA B1 TV MI SE MAI RECOMANDĂ SĂ MĂ ARUNC DE PE UN BLOC. PENTRU EI NU EXISTĂ CNA 

„La fel tot la B1TV cineva îmi recomanda să mă arunc de pe un bloc că am datorii la diverse grupuri de interese și doar așa pot scăpa. Ce să mai zici? La astfel de îndemnuri s-a ajuns la B1TV.

Nimeni nu spune nimic, evident. Desigur nici pentru ei nu există CNA. Totuși eu voi răspunde.

N-am nicio datorie la care faceți referire, niciuna, de niciun fel, dar am o datorie morală și legală față de poporul meu. Față de toți oamenii din această țară, atât față de cei care m-au votat, cât și de cei care nu m-au votat. Deci și față de unii și față de ceilalți.”
 
CANDIDATURA MEA NU POATE FI BLOCATĂ - DOAR O DICTATURĂ POATE ÎNCERCA

„Acum, la final, înainte de a vă răspunde la câteva întrebări, mai am o completare. De ce se tot discută legat de faptul că mi se poate bloca candidatura în cazul unor noi alegeri? De ce? De ce să fiu blocat? Pentru că oamenii vor să voteze liber? Atunci, sigur, să facem cum a spus o trompetă soroșistă astăzi? Nu-i voi da numele doamnei! Haideți atunci să revenim la dictatură.”
 
SISTEMUL NE ÎNTOARCE ÎN TIMP ȘI TOT EU SUNT CEL VINOVAT?
 
„Să aleagă partidul unic și președintele și tot ce mișcă, iar noi doar să stăm, să aplaudăm ca pe vremuri deciziile partidului unic și atât. Culmea este că pe mine mă acuzau toți jurnaliștii de partid că voi întoarce România în comunism. Dar exact asta se întâmplă din partea lor. 

Ce ridicol! Adică totuși de două luni văd că eu sunt doar pretextul acestor mișcări. Sistemul chiar asta face. Ne întoarce în timp, în frică, în lipsa drepturilor, în fabricarea de probe false. De aceea eu vă spun, încetați să mai induceți această idee că se poate bloca candidatura. Ce am făcut concret ca să vă gândiți măcar o secundă la așa ceva?”
 
ACUZAȚII FĂRĂ PROBE, ASTA INVENTEAZĂ SISTEMUL

„Văd doar acuzații, nu văd însă probe de niciun fel, nu văd ce am făcut greșit în afară de a mă prezenta democratic în fața poporului român. Și de-a urma legea. Faptul că se dorește să se inventeze ceva, așa cum s-au inventat diverse scenarii și dosare, este partea a doua. Așa lucrează sistemul. Dar repet, e foarte important ce vă spun acum, că mai există justiție și judecători care detestă faptul că sistemul acesta bolnav pune presiune pe demnitatea lor. Cred, și nu cred, sunt convins în continuare că ei nu vor permite politicului să facă chiar tot ce vrea în țara aceasta.”
 
NIMENI NU VREA O DICTATURĂ. NICI MAGISTRAȚII DEMNI

Magistrații demni vor o țară democrată. Nimeni nu vrea să revină în dictatură. Și sper că veți vedea în zilele următoare procurori și judecători care își vor regăsi puterea de a spune NU abuzurilor politice. Sunt sigur că există. Absolut sigur. Și de aceea vă îndem pe toți la răbdare, înțelegere, pentru că Dumnezeu ne va arăta calea cea dreaptă!
 
„Vă mulțumesc tuturor și ne revedem mâine.”, a conchis învingătorul celor două tururi ale alegerilor prezidențiale, ulterior anulate.

 

duminică, 8 decembrie 2024

Epoch Times site d'information américain De Wikipédia

 

Epoch Times

site d'information américain De Wikipédia, l'encyclopédie libre

Epoch Times

The Epoch Times (chinois simplifié : 大纪元时报 ; chinois traditionnel : 大紀元時報 ; pinyin : dà jì yuán shí bào) est un journal multilingue fondé en par John Tang et un groupe de Sino-Américains membres du Falun Gong. Il a son siège à New York et des ramifications dans différents pays.

Faits en bref Fondation, Type ...
The Epoch Times
Thumb
Thumb
Locaux d’Époch Times à Montréal en 2015.
(en) Truth and Tradition
Vérité et TraditionVoir et modifier les données sur Wikidata
Histoire
Fondation
Cadre
Type
Siège
Pays
Organisation
Fondateur
John Tang (d)Voir et modifier les données sur Wikidata
Propriétaire
Epoch Media Group (en)Voir et modifier les données sur Wikidata
Affiliation
Idéologie
Positionnement
Site web
Fermer

Le journal dispose de bureaux dans chaque pays pour ses éditions locales et un réseau de correspondants dans le monde entier. Il existe sur internet en vingt-et-une langues et sa version imprimée est vendue ou distribuée gratuitement, en quotidien ou en hebdomadaire, dans environ trente-cinq pays, avec des éditions en anglais, chinois, français et quatorze autres langues.

Le journal et ses différentes plateformes de diffusion, publiant des théories du complot et propageant des fausses informations, est connu aussi pour le soutien qu'il apporte au président américain Donald Trump et aux politiques d'extrême droite en Europe,,,.

Fondation

The Epoch Times est fondé en 2000 par John Tang, membre du Falun Gong arrivé de Chine aux États-Unis en 1993 et par des Chinois de la diaspora également membres de ce mouvement. La publication se décrit comme voulant s'opposer à la censure de l'information des médias chinois et à la répression du mouvement Falun Gong, interdit en Chine depuis 1999.

Le , The Epoch Times lance son premier quotidien à Washington. En , la première édition en langue anglaise est lancée à New York, ainsi que Los Angeles, San Francisco, et dans plusieurs autres villes comme San Diego, San Francisco, Boston, Dallas et à Chicago.

L'édition française est lancée en 2004. Elle est diffusée à Paris (France) et Montréal (Canada).

Groupe médiatique

The Epoch Times fait partie d'un groupe de médias, The Epoch Media Group, complété par la station de télévision New Tang Dynasty Television (NTDTV) et par la station de radio Son de l'espoir. Ces deux médias ont débuté en langue chinoise, mais ils sont maintenant disponibles en plusieurs langues.

Finances

Selon un article de Kevin Roose paru dans le New York Times le , on sait peu de choses sur les finances et l'organigramme de The Epoch Times. Pour l'année 2017, l'association à but non lucratif qui la dirige a déclaré au fisc américain avoir totalisé 8,1 millions de dollars de rentrées et 7,2 millions de dollars de dépenses.

Diffusion

Yuezhi Zhao (en), professeur adjoint de la communication à l'université Simon Fraser au Canada, a écrit en 2003 que le site internet et le groupe Epoch Times avaient « développé un des plus grands réseaux d'informations et groupes de presse en langue chinoise hors de Chine, au cours des deux dernières années, avec des éditions locales dans plus de trente états américains, au Canada, en Australie, en Nouvelle-Zélande, au Japon, en Indonésie, à Taïwan, à Hong Kong et dans les principaux pays d'Europe occidentale. ». Le journal est diffusé gratuitement

Une diffusion par voie postale, en 2020, en pleine pandémie de Covid-19, dans les boîtes aux lettres au Canada choque une partie de la population, y voyant des méthodes similaires à la propagande de leur voisin des États-Unis. Cette publication accuse le Parti communiste chinois de mettre le monde en danger, le virus y est nommé le « virus du PCC » de façon similaire à ce que Donald Trump appelle le « virus chinois », ou encore le « virus communiste ». Pour Jean-Hugues Roy, professeur à l’École des médias de l’UQAM, le journal y perd toute crédibilité. Le journal accuse le PCC de « créer une pandémie mondiale », affirmation qui met en avant, selon la politologue Marie-Ève Reny, un parti-pris du journal, décalé d'« une réalité sociale et politique plus complexe ». Cette diffusion non sollicitée, réalisée par Postes Canada, a également suscité des questionnements. L’unité syndicale des employés de Postes Canada a demandé l'arrêt de cette diffusion, mais cet arrêt a été refusé par la poste et le ministère qui en est responsable.

Ligne éditoriale

Une enquête menée par la chaîne NBC News à l'été 2019 a mis en lumière les liens du média avec des organismes affiliés au Falun Gong, notamment les spectacles de danse Shen Yun et le diffuseur vidéo NTD, ajoutant que ces organismes ont apparemment les mêmes méthodes, financements et dirigeants.

Une analyse du champ lexical du journal, lors d'une étude de Jean-Hugues Roy, professeur à l’École des médias de l’UQAM, met en avant que sur 900 000 mots analysés sur un ensemble de 5 400 articles de l'édition en anglais, les termes « Falun Gong », « Chinese Regime », « Communist Party » et « Chinese Communist » sont les plus fréquents.

Liens avec Falun Gong

Initialement, The Epoch Times visait les lecteurs chinois vivant à l'étranger pour leur rapporter les différents abus et le fonctionnement interne du parti communiste chinois (PCC). Les articles sur la Chine sont alors souvent critiques vis-à-vis du régime chinois, particulièrement envers le parti communiste. Le journal est le seul à couvrir la persécution du Falun Gong, et relate la poursuite en justice de l'ancien président chinois Jiang Zemin en vertu de la législation en matière de génocide,, que beaucoup de journaux grand public n'ont pas couverte.

En 2005, le San Francisco Chronicle rapporte que « les trois nouveaux médias américains en langue chinoise qui fournissent des articles sur l'oppression du gouvernement et les troubles sociaux en Chine [à savoir The Epoch Times, Sound of Hope, et New Tang Dynasty TV (NTDTV)] ont des liens avec le mouvement spirituel Falun Gong ». Lors de l'entretien, les dirigeants de chaque média affirment qu'ils ne représentent pas le mouvement du Falun Gong bien qu’ils n'hésitent pas à en parler, le sujet n'étant pas traité en Chine. Les employés du journal sont néanmoins dans leur majorité des pratiquants du Falun Gong sans être journalistes professionnels et The Epoch Times couvre favorablement le mouvement et reprend les vues de ce dernier sur le gouvernement chinois.

Un rapport du Congrès des États-Unis cite The Epoch Times comme étant affilié au mouvement Falun Gong. De même, pour le sinologue Antoine Paoli et pour Benjamin Penny (en) et David Ownby, le journal entretient des liens de proximité avec ce mouvement. Cependant, de manière similaire à la New Tang Dynasty Television, le journal dément tout lien direct avec ce groupe,, son porte-parole déclarant : « The Epoch Times n'est pas financé par Falun Gong, ne parle pas au nom de Falun Gong et ne représente pas Falun Gong  ».

Thèmes couverts

Le journal porte sur les questions d'intérêt général en mettant l'accent sur l’actualité en Chine et les droits de l'homme. Le journal couvre les causes et les groupes persécutés par la république populaire de Chine, comprenant les dissidents, les chrétiens, les Ouïghours, le Falun Gong, les militants et sympathisants du gouvernement tibétain en exil, les avocats, les journalistes, les artistes, les professeurs, les villageois expropriés, les avortements forcés, les intoxications sanitaires. Le site The Epoch Times accueille également un service de « démissions du PCC », un mouvement de désobéissance civile encourageant les Chinois à quitter le PCC et ses organisations connexes. Le gouvernement chinois de la RPC bloque l’accès au site The Epoch Times en Chine.

Prise de position pro-Trump depuis 2016

Au moment de l’élection présidentielle de 2016, The Epoch Times commence à publier davantage d'articles soutenant Donald Trump et critiquant ses adversaires. En 2019 et 2020, plusieurs médias notent la ligne éditoriale pro-Trump très nette du journal,. Les décrypteurs de Radio Canada reçoivent également de nombreux courriers leur signalant des similitudes entre la posture éditoriale du journal et la rhétorique de Donald Trump en .

Controverses

Le , Facebook interdit les publicités des deux pages principales de The Epoch Times « Coverage of the Trump Presidency » et « Trending World », sans donner de raison. The Epoch Times diffuse alors ses publicités via d’autres comptes : « Honest Paper », « Patriots of America », « Pure American Journalism » et « Best News ». Le , NBC News publie un article dénonçant la campagne de publicité d'Epoch Times sur Facebook. Facebook interdit à The Epoch Times toute publicité sur la plateforme Facebook pour non-respect des règles de transparence concernant la publicité à des fins politiques,,, à la suite de l’article de NBC News et en vertu de cette règle : « Les publicités ne doivent pas recourir à des tactiques visant à contourner notre processus d’examen des publicités ni d’autres systèmes d’application de règlements. Cela comprend les techniques visant à obscurcir le contenu ou la page de destination de la publicité. Exemple : Tenter de créer d’autres comptes publicitaires après que les comptes existants ont été sanctionnés pour violation de nos règlements. ».

Dans ces publicités politiques, The Epoch Times met en avant notamment le Spygate, une théorie conspirationniste affirmant que l'administration de Barack Obama avait des espions au sein de la campagne de Donald Trump. Avant son bannissement, The Epoch Times était un des plus importants diffuseurs de publicité sur Facebook. À la suite de cette sanction, le journal a lancé une vaste opération publicitaire sur YouTube.

En , Facebook annonce la découverte de 600 faux-comptes liés à The Epoch Times, gérés par des utilisateurs vietnamiens et américains et des bots utilisant de l'intelligence artificielle pour leur photographie de profil, pour porter des messages pro-Trump,. L'ensemble du réseau était suivi par 55 millions de personnes, principalement en dehors des États-Unis, pour un montant dépensé en publicité politique de près de 10 millions de dollars.

Toujours en 2019, plusieurs médias font valoir qu'en France et en Allemagne, depuis 2016, The Epoch Times a une ligne éditoriale diffusant des informations conspirationnistes et mettant en avant les idées de l'extrême droite.

En 2019 et 2020, plusieurs médias notent la ligne éditoriale pro-Trump très nette du journal, l'utilisation de désinformations et de théories du complot et le financement de publicités politiques en faveur de Trump et d'idées conservatrices,.

En 2020, Radio Canada mentionne, entre autres exemples « des demi-vérités et des inexactitudes » véhiculées par Epoch Times, un article d'opinion prétendant que les pays les plus touchés par le coronavirus sont ceux avec lesquels la Chine a des « intérêts importants » (à savoir l’Iran, la Corée du Sud, la France et le Japon). Or, selon Radio Canada, « seuls deux de ces pays figurent parmi les dix plus grands partenaires commerciaux de la Chine et à l'inverse sept des dix plus grands partenaires ne sont pas parmi les dix pays les plus touchés ». Selon Snopes, le journal fait également une relation hâtive entre la fermeture de 21 millions de comptes de téléphones cellulaires et de 840 000 lignes fixes à un nombre de décès supposé équivalent. Selon d'autres analystes, ce chiffre paraît peu probable, car il équivaudrait à cacher 7 000 fois plus de décès que le nombre officiellement déclaré. D'après China Mobile, les lignes ont été fermées en raison des changements d'habitude de vie. De nombreux chinois ayant l'habitude d'avoir deux cartes SIM dans leurs téléphones dont l'une est consacrée aux relations sociales et cette activité étant réduite pendant le confinement, les clients ont fermé leur compte supplémentaire. Les travailleurs migrants ont également deux cartes SIM, une pour leur lieu d'habitation et une pour leur lieu de travail. La réduction de l'activité liée au virus, et le retour au foyer les a conduit à supprimer la deuxième ligne, devenue inutile le temps du confinement,,.

En 2021, le journal se profile dans l'opposition à la politique anti-Covid-19 .

Notes et références

Voir aussi

Privacy

sâmbătă, 7 decembrie 2024

Program de Reformă Politică și Economică Suveranistă Radicală pentru România - 2024

 http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1531

Redactat în cadrul unui grup de reflecție extins și autonom, la solicitarea lui Dan Culcer, acest text structurat poate servi drept model pentru un

Program de Reformă Politică și Economică Suveranistă Radicală pentru România - 2024

Context și Obiective :
Acest program propune o reformă politică și economică profundă, bazată pe principiul suveranității naționale, pentru a crește independența României în plan politic, economic și social. Scopul este consolidarea capacității statului de a răspunde nevoilor cetățenilor, reducerea dependenței de structuri supranaționale și multinaționale și crearea unui model de dezvoltare sustenabil și centrat pe interesele naționale.

1. Suveranitatea Politică
1.1 Reforma Constituțională
  • Redefinirea relațiilor cu Uniunea Europeană: România va propune o reformă a tratatelor UE, concentrată pe restabilirea suveranității naționale în domenii-cheie precum politica monetară, fiscală, energie și agricultură. Dacă aceste reforme nu sunt acceptate, România va organiza un referendum pentru recalibrarea relațiilor cu UE.
  • Consolidarea statului național unitar: Interzicerea oricăror propuneri de regionalizare sau federalizare. Politicile de descentralizare vor fi îmbunătățite, însă fără a pune în pericol unitatea statului.
  • Reforma sistemului de partide: Limitarea numărului de partide politice care pot participa la alegeri, prin ridicarea pragului electoral și impunerea unor standarde clare de integritate. Orice partid implicat în scandaluri de corupție sau cu legături cu entități externe neautorizate va fi dizolvat.
1.2 Reforma Instituțiilor Publice
  • Reducerea birocrației: Simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative prin implementarea unui sistem unic de management public, accesibil tuturor cetățenilor. Restructurarea aparatului de stat, cu focus pe eficiență și reducerea costurilor.
  • Lupta împotriva corupției: Întărirea legislației anti-corupție prin crearea unei instituții independente de control financiar, care să investigheze orice cazuri suspecte de deturnare de fonduri publice. Orice politician condamnat pentru corupție va fi interzis pe viață din funcțiile publice.
1.3 Reforma Electorală
  • Introducerea votului obligatoriu: Cetățenii români vor fi obligați să participe la alegeri, ca o măsură de responsabilizare civică.
  • Sistem electoral majoritar: Implementarea unui sistem majoritar în două tururi pentru alegerile parlamentare, reducând fragmentarea și instabilitatea politică.
  • Transparență și control strict al finanțării campaniilor electorale: Limitarea finanțării externe a partidelor și control strict asupra surselor de finanțare. Fiecare partid trebuie să publice în mod transparent cheltuielile de campanie și sursele de venit.
2. Suveranitatea Economică2.1 Politici Economice Independente
  • Naționalizarea resurselor strategice: Petrolul, gazele naturale, energia electrică, pădurile și resursele minerale vor reveni sub controlul statului român. Acest lucru va permite statului să controleze piețele interne și să gestioneze prețurile pentru a proteja consumatorii și a asigura independența energetică.
  • Dezvoltarea industriei locale: Crearea de stimulente fiscale și subvenții pentru industriile strategice precum tehnologia, energia regenerabilă, industria agro-alimentară și industria auto. Ținta este crearea de locuri de muncă de calitate și reducerea importurilor.
  • Politică monetară suverană: România își va păstra moneda națională (leul) și va întări Banca Națională ca instituție suverană, responsabilă pentru politica monetară independentă de Banca Centrală Europeană.
2.2 Reforma Fiscală și Bugetară
  • Taxarea progresivă și combaterea evaziunii fiscale: Introducerea unui sistem de taxare progresivă, unde cetățenii cu venituri mari și companiile multinaționale vor plăti un procent mai mare din venituri. Implementarea unui sistem de control digital și automatizat pentru a elimina evaziunea fiscală.
  • Taxe pe profitul companiilor străine: Impunerea unei taxe suplimentare pentru companiile multinaționale care exportă profiturile din România, astfel încât să contribuie la dezvoltarea infrastructurii naționale.
  • Reevaluarea datoriei externe: Începerea unui audit independent al datoriei externe și renegocierea termenilor cu creditorii internaționali pentru a reduce povara asupra bugetului de stat.
2.3 Reforma Agriculturii și Reindustrializarea
  • Suveranitate alimentară: Implementarea unor politici agricole care să asigure că România își poate produce majoritatea necesarului de alimente. Crearea de cooperative agricole finanțate de stat și protejarea producătorilor locali de importuri ieftine.
  • Reindustrializare: Investiții masive în reînvierea industriei manufacturiere din România, cu accent pe producția de bunuri tehnologice, energie verde și produse industriale complexe.
3. Suveranitatea Energetică3.1 Controlul Național asupra Energiei
  • Naționalizarea sectorului energetic: Toate activele energetice strategice vor fi naționalizate. România va dezvolta capacități proprii de extracție, rafinare și distribuție a resurselor naturale.
  • Dezvoltarea energiei regenerabile: În paralel cu naționalizarea resurselor tradiționale, România va investi masiv în energia regenerabilă, cu scopul de a deveni independentă energetic până în 2035.
  • Înființarea unei bănci naționale de energie: Aceasta va finanța proiectele de infrastructură energetică, asigurând resursele necesare pentru extinderea și modernizarea rețelei electrice și a surselor de energie.
4. Suveranitatea în Educație și Cultură4.1 Reforma Sistemului Educațional
  • Educație orientată către nevoile naționale: Curricula școlară va fi restructurată pentru a include mai multe elemente de educație civică, economică și patriotism. Elevii vor învăța despre istoria, economia și cultura României într-un mod care să le ofere un sens clar al identității naționale.
  • Sisteme de învățământ dual: Dezvoltarea de parteneriate între stat și mediul privat pentru programe de formare profesională, care să sprijine tinerii în a dobândi competențe necesare pentru reindustrializarea României.
4.2 Promovarea Culturii Naționale
  • Fond de sprijin pentru cultură națională: Crearea unui fond special pentru finanțarea producțiilor culturale (filme, cărți, arte vizuale) care să promoveze valorile și istoria României.
  • Protejarea patrimoniului național: Resursele culturale și istorice ale țării vor fi protejate de privatizări și vor fi administrate direct de stat.
5. Suveranitatea în Politica Externă5.1 Independența Politicii Externe
  • Politică externă multipolară: România va menține relații echilibrate cu toate puterile globale, fără a deveni dependentă de un bloc geopolitic. Accent pe cooperarea economică și diplomatică cu țările din afara UE și NATO, inclusiv China, Rusia, și statele BRICS.
  • Neutralitate militară activă: Deși România va rămâne membră NATO, va milita pentru o poziție mai independentă și va insista asupra neutralității în conflictele globale în care nu este direct implicată.
Acest program reprezintă un angajament pentru protejarea suveranității și intereselor României, consolidând un stat puternic, responsabil și capabil să răspundă provocărilor globale într-o manieră independentă și suverană.

 

duminică, 13 octombrie 2024

Prof. Dr. Tiberiu Tudor, ÎNFIINȚAREA ȘI EXTINDEREA NATO XIX. Parteneriatul pentru Pace

 

ÎNFIINȚAREA ȘI EXTINDEREA NATO

XIX. Parteneriatul pentru Pace

 

În lumina documentelor declasificate între 2008 și 2024 ale perioadei Clinton – Elțîn, Parteneriatul pentru Pace apare ca o ingenioasă soluție a diplomației americane de a ocupa treptat, cât mai nonconflictual cu putință, vidul de putere creat în Europa de Est prin implozia URSS. Parteneriatul pentru Pace nu a existat în Strategia de Expansiune și Transformare a NATO  elaborată în cadrul Departamentului de Stat al SUA la începutul lui septembrie 1993. El a apărut ca un răspuns și o soluție ad-hoc la Scrisoarea din 15 septembrie a președintelui Elțîn către președintele Clinton, în care Elțîn își exprima dezacordul față de proiectul de securitate american în Europa prin expansiune NATO și insista asupra unei soluții de securitate pan-europeană, bazată pe OSCE.

 

1.      Parteneriatul pentru Pace (septembrie - octombrie 1993, Washington)

Urmare a Scrisorii lui Elțîn ([1], Doc. 04; și [2]), președintele Clinton a convocat oficialii Consiliului Național de Securitate. S-a elaborat un plan de acțiune care lăsa impresia unui compromis, dar care, din perspectiva prezentă, se dovedește a fi fost excluderea Rusiei din sistemul de securitate european. S-a hotărât, folosind chiar termeni avansați de către Elțîn în Scrisoare, înființarea unui parteneriat deschis tuturor și instituirea unor relații speciale NATO-Rusia, fără a renunța cu nimic la Strategia de Expansiune NATO, inclusiv la calendarul expansiunii. Așa a apărut, conjunctural, celebrul Parteneriat pentru Pace.

Parteneriatul pentru Pace a fost și un compromis intern, între diversele componente (și diferitele personalități) ale Administrației, compromis pentru care Scrisoarea lui Elțîn a avut un rol catalizator. Consilierul pentru Securitate Națională al președintelui, Anthony Lake, inițiatorul ideii expansiunii, a presat tot timpul pentru a o impune imediat. Strobe Talbott, consilierul cu rang de ambasador al președintelui pentru problemele Rusiei și Ucrainei, o considera inoportună în perspectiva relațiilor SUA cu noua Rusie. Generalul John Shalikashvili, șeful Statului Major al Armelor Reunite, considera expansiunea ca diluând capacitatea militară și slăbind coeziunea NATO. Lui îi este atribuită ideea Parteneriatului pentru Pace  ̶  pe care generalul o privea ca pe o soluție pur tehnică: „Consultări și exerciții militare comune, la care se poate alătura și Rusia” ̶  dar care, odată adoptată, a devenit și un instrument politic major în mâna Statelor Unite. Ideea a fost salutară pentru impasul în privința modului de comunicare a deciziei extinderii NATO spre Est, în care Casa Albă se afla între insistențele Grupului Vișegrad și opoziția Federației Ruse. Tot stafful lui Clinton s-a raliat și, în primele zile ale lui octombrie, președintele a decis compromisul: la summitul NATO din ianuarie 1994 va prezenta ideea Parteneriatului pentru Pace la pachet cu o deliberat vagă exprimare a intenției extinderii NATO, într-un viitor nespecificat [3]

 

2. „O idee strălucită. O lovitură de geniu.” (22 octombrie 1993, Moscova).  

La 22 octombrie 1993 secretarul de Stat Warren Christopher și, pe atunci consilierul lui special pentru Rusia și Ucraina, cu grad de ambasador, Strobe Talbott, au fost primiți de către președintele Elțîn ([1], Doc 08; și [4]). După amabilitățile protocolare de rigoare, președintele Elțîn a ținut un lung monolog autolaudativ asupra perspectivelor democrației după reducerea la tăcere a „fasciștilor”  (în esență, cât de democratică va deveni Rusia după ce a tras cu tunul în Parlament): „Nu va mai fi nicio problemă de dualitate a autorității. Rusia va avea o democrație ca în Statele Unite și va avea o Constituție la nivelul standardelor celor mai bune democrații vestice…Tot ce ne mai rămâne este să-l îngropăm pe Lenin.” [Spre deosebire de Stalin, scos și îngropat în 1953, Lenin a rămas în mausoleu până în zilele noastre. După criza constituțională din 1993, Garda de Onoare de la mausoleu a fost desființată, dar Elțîn nu a reușit să înfăptuiască înhumarea lui Lenin].

Din cauza lungului monolog al președintelui Elțîn, Warren Christopher a trebuit să-și prezinte succint misiunea, printre care și răspunsul Washingtonului la Scrisoare președintelui Elțîn către președintele Clinton, ceea ce a făcut, într-adevăr rapid și eliptic:

 „După un studiu extrem de atent, președintele Clinton a hotărât ce recomandări să facă la summitul NATO din ianuarie. În această privință scrisoarea dumneavoastră a ajuns exact la timp…Nu poate fi vorba de o recomandare de excludere sau ignorare a Rusiei în privința participării la viitoarea securitate europeană. Ca rezultat al studiului nostru, un Parteneriat pentru Pace va fi recomandat la summitul NATO. Nu va exista nici un pas, pentru moment, în a-i împinge pe unii înaintea altora («no step taken at this time to push anyone ahead of others»).”

Reacția lui Elțîn la cuvântul magic „parteneriat” ̶  descrie documentul ̶ a fost o explozie de entuziasm: „toate țările CEE și NIS vor fi, deci, pe picior de egalitate, va fi un parteneriat nu o apartenență («a partnership, not a membership»)?!” „Da  ̶  a confirmat Christopher  ̶  nu va exista nici măcar un statut de asociat («there would not even be an associate status»)”.  În acest moment entuziasmul lui Elțîn a devenit de nestăvilit: „Este o idee strălucită, o lovitură de geniu («a genius stroke»)… Este o contribuție importantă a Statelor Unite. Președintele Statelor Unite va fi conducător pentru europeni… Este important că e un parteneriat pentru toți, nu o apartenență pentru unii. Este o idee mare, o mare idee. Spuneți-i lui Bill că sunt emoționat de această strălucitoare lovitură  («Tell Bill I am thrilled by this brilliant stroke»).” În entuziasmul său, Elțîn fie nu a auzit, fie nu a vrut să audă, sau să ia în considerare, adaosul lui Christopher: „Vom avea în vedere, la momentul cuvenit («in due course») problema apartenenței, ca o eventualitate pe termen lung.”

În memoriile sale, Warren Christopher atribuie neînțelegerea mesajului complet, nu surdinei voite în care a fost transmisă problema expansiunii NATO, ci stării lui Elțîn: „rigid, aproape robotic, cu un damf de alcool («emanating heavy alcohol fumes») ([5], pag, 280), descriere care, fără îndoială corespunde realității, mai ales că întâlnirea a avut loc după-amiaza, la Zavidovo, reședința președintelui din afara Moscovei. Oricum, printr-un cumul de factori, misiunea  secretarului de Stat Christopher la Moscova și-a atins scopul prevăzut în Strategia de Expansiune NATO: „Să căutăm a obține și OK-ul Rusiei” ([6], pag.4).  Convins că Parteneriatul pentru Pace era un înlocuitor al expansiunii NATO (și nu o  cale silențioasă și treptată a expansiunii, cum fusese conceput în laboratorul politic al Washingtonului), Elțîn și-a dat, entuziast, OK-ul.

Trebuie accentuat ̶  pentru cei care înțeleg mai greu, sau nu înțeleg deloc, sau se fac că nu înțeleg toată această istorie  ̶ că în Strategia de Expansiune (prin) NATO în Europa, a Washingtonului ([6], 7 sept.1993) nu a existat nici o urmă de idee a unui Parteneriat [pentru Pace], larg, generos și deschis instantaneu tuturor. Strategia viza numai consolidarea leadershipului american în Europa, prin absorbția treptată a NIS (Noile State Independente, provenite din disoluția URSS) în instrumentul militar al acestui leadership  ̶  NATO. Ideea PfP a apărut după Scrisoarea lui Elțîn ([2], din 15 septembrie 1993), ca răspuns la reacția rusă. Acest răspuns, îndelung și profesionist elaborat la Washington de către experții Departamentului de Stat, Pentagonului și Casei Albe, a constituit o spectaculoasă rafinare a Strategiei de Expansiune, construind o anticameră (cu o denumire atractivă) în care statele doritoare puteau fi controlate total sub tensiunea așteptării, iar Federației Ruse i s-a menținut, pentru o vreme, impresia (iluzia) că nu este exclusă. Strategia pur americană, astfel amendată, a fost adoptată „in toto” la summitul NATO din 10-11 ianuarie 1994, de la Bruxelles.

 

3. „Nu dacă, ci când și cum” (11 ianuarie 1994, Praga)

De la Bruxelles  președintele Clinton a plecat la Praga, unde, la 11 ianuarie 1994, a avut discuții cu președintele Havel și alte oficialități cehe, în cursul cărora a afirmat că „Parteneriatul pentru Pace este un traseu («track») către apartenența la NATO” și că „Statele Unite nu doresc să tragă o nouă linie de divizare a Europei, cu câteva. sute de mile mai la est” ([1], Doc 11), afirmații despre care s-a spus că reflectă o „sinceră dorință a lui Clinton de a rezolva problema cuadraturii cercului[1]. Cele două strategii  ̶ admiterea membrilor NIS  în NATO și construirea unui parteneriat cu Rusia  ̶  nu-i păreau lui Clinton atât de incompatibile pe cât s-au dovedit a fi în timpul administrației Bush- junior.

A doua zi a avut loc un dineu oficial cu șefii de state și guverne ai Grupului Vișegrad, care și-au exprimat insatisfacția față de moderația formulei adoptate la Bruxelles. Ca de obicei, Walęsa a avut o intervenție frustă și radicală: „trebuie folosit cu promptitudine acest moment în care Rusia e slabă” (ceea ce americanii făceau, de fapt, din plin, dar cu diplomația pașilor mărunți), adăugând și binecunoscuta teză Vișegrad că țările lor „au o cultură Vestică  ̶  Rusia nu”. Havel, tot ca de obicei, realist și conciliant: „Nu este posibil sau dezirabil a izola Rusia”. Liderii celor patru state și-au exprimat consensul în a semna Parteneriatul, „dacă acesta constituie calea spre aderare”, lucru care a fost confirmat de către președintele Clinton:

„Parteneriatul pentru Pace nu este o cameră de așteptare permanentă. El schimbă întreg dialogul NATO, astfel încât acum problema nu mai este dacă NATO va prelua noi membri, ci când și cum” («now the question is no longer whether NATO will take on new members, but when and how») ([1], Doc. 12). (Această frază, devenită celebră, a fost formulată  ad-hoc de către redactorul discursurilor prezidențiale, Robert Boortsin, la insistența lui Antony Lake pe lângă președinte ca formularea deschiderii NATO să fie mai apăsată decât cea de la summitul de la Bruxelles. Clinton a acceptat să o rostească.)       

 După cum se știe, România a fost prima țară care a semnat, fără condiționări, Parteneriatul, la 26 ianuarie 1994, urmată de țările Vișegrad în februarie-martie, dar calendarul absorbției în NATO, fixat la Washington [6], avea alte priorități (și altă logică).

 

4. Parteneriatul pentru Pace  ̶ 1994,  Parteneriatul pentru Război  ̶  2024

Prin absorbția treptată a țărilor Europei Centrale și de Est în cadrul NATO și excluderea tot mai pronunțată a Federației Ruse din procesele decizionale ale securității europene (ex. războaiele din fosta Iugoslavie), Parteneriatul pentru Pace s-a transformat treptat în acest veritabil Parteneriat pentru Război pe care Statele Unite și l-au consolidat în timp. Convorbirile și scrisorile Clinton-Elțîn declasificate nu arată nicio intenție inițială în acest sens mai mult decât instituirea „leadershipului american” în Europa. Parteneriatul pentru Război pe care îl constituie actuala strategie NATO decurge dintr-un alt document, anterior, al Departamentului Apărării, Doctrina Wolfowitz [7], de a cărui punere în practică sunt responsabile alte două administrații americane  ̶ una republicană, Bush junior (2001-2009), alta democrată, Jo Biden (2021-2024)  ̶  și, bineînțeles, linia dură a esthablishmentului american, care dă continuitate acestei politici, dincolo de culorile de partid.

 

 

 

[1] Svetlana Savranskaya and Tom Blanton, NATO expansion: What Elțîn heard,

Briefing Book 621, (2018) https://nsarchive.gwu.edu/briefing-book/russia-programs/2018-03-16/nato-expansion-what-yeltsin-heard

[2]Yeltsin letter on NATO expansion https://nsarchive.gwu.edu/document/16376-document-04-retranslation-yeltsin-letter

[3] J. M. Goldgeier and M. McFaul, Power and Purpose: U.S. Policy toward Russia After the Cold War,  Brookings Institution Press (2003), p.204-205

[4] Secretary Christopher's meeting with President Yeltsin, 10/22/93, Moscow

https://nsarchive.gwu.edu/document/16380-document-08-secretary-christopher-s-meeting

[5] Warren Christopher, Chances of a Lifetime: A Memoir, Simon  Schuster (2001), p. 280

[6] Strategy for NATO s Expansion and Transformation https://nsarchive.gwu.edu/document/16374-document-02-strategy-nato-s-expansion-and

[7] T. Tudor, Înființarea și extinderea NATO -- V. Doctrina Wolfowitz

 

 

Prof. Dr. Tiberiu Tudor

Col. (r) Liviu Găitan. ARHIVA NUCLEARĂ A IRANULUI ÎN MÂINILE MOSSAD-ului

 Care este scopul acestui articol? Să laude eficiența Mossad sau să probeze că Guvernul Iranian minte? Sau să inducă amândouă aceste opinii....