Autori : Dan Culcer și un expert auto anonimizat
Asupra conflictului între capitalul suveranist și capitalul transnațional: Ideologie, economie și spiritualitate
1. Introducere: linia ideologică din SUA și confruntarea capitalului suveranist cu cel transnațional
În cadrul geopolitic actual, o luptă ideologică profundă se desfășoară între două modele de organizare economică și politică. Pe de o parte, capitalul suveranist, înrădăcinat în tradițiile naționale și în viziunea unei economii productive, susține conservarea valorilor comunității, suveranității și ordinii statale. Pe de altă parte, capitalul transnațional, globalizat și bazat pe speculații financiare, promovează un sistem economic de subordonare a statelor și a popoarelor, dominat de rețele financiare internaționale.
Această opoziție este cu atât mai importantă în Statele Unite ale Americii, unde linia anglo-saxonă protestantă și capitalul industrial local se confruntă cu influențele tot mai mari ale capitalismului globalist, promovat de mari instituții financiare și susținut de migrarea masivă dinspre America Latină.
2. Fundamente ideologice: Pierre Hillard și Valérie Bugault
Pierre Hillard: Noua ordine mondială și suveranismul național
Pierre Hillard, în lucrările sale, subliniază pericolele unei ordini mondiale globale, în care suveranitatea statelor naționale este subminată de interese financiare transnaționale și de o teocrație tehnocratică globală. Hillard identifică mișcarea Habad-Lubavitch ca un exemplu de grup transnațional religios care joacă un rol esențial în modelarea noii ordini mondiale.
„Sub masca drepturilor omului și a progresului economic, se pregătește o reorganizare totală a lumii, în care religiile, statele și culturile vor fi absorbite într-un organism unic cu un centru spiritual iudeo-mesianic.” (Pierre Hillard, La marche irrésistible du Nouvel Ordre Mondial, p. 111)
Valérie Bugault: critica sistemului bancar și al datoriilor suverane
Valérie Bugault, un critic sever al actualului sistem economic global, susține că băncile și sistemul financiar internațional sunt principalele instrumente de control asupra statelor naționale. Ea arată cum datoriile suverane și creditele externe sunt folosite pentru a subordona națiunile și pentru a promova economii bazate pe speculație, nu pe producție reală.
„Marile instituții financiare nu mai sunt supuse niciunui control democratic. Ele formează o oligarhie transnațională care decide cine trăiește și cine moare economic.” (Valérie Bugault, Les raisons cachées du désordre mondial, p. 88)
3. Conflictul între capitalul suveranist și cel transnațional
Capitalul suveranist: o viziune bazată pe statul național și economie productivă
Capitalul suveranist susține producția reală, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unei economii autonome și autosuficiente. În această viziune, suveranitatea economică este esențială pentru independența națională și pentru protejarea valorilor tradiționale. Aceasta presupune reglementarea pieței interne, protecționismul economic și încurajarea economiilor de scală localizate.
Capitalul transnațional: o viziune globalistă și financiarizată
Pe de altă parte, capitalul transnațional urmărește maximizarea profitului prin speculații financiare și prin manipularea piețelor globale. Acesta este susținut de mari instituții financiare, cum ar fi FMI, Banca Mondială și mari corporații transnaționale, care pun presiune asupra statelor naționale pentru a adopta politici economice favorabile pieței libere și dereglementării.
4. Schema comparativă: două paradigme în conflict
Dimensiune |
Capital Suveranist |
Capital Transnațional |
|---|---|---|
Ancorare |
Națională, teritorială |
Globală, deconectată de teritoriu |
Finalitate |
Binele comun, dezvoltare durabilă |
Maximizarea profitului, control financiar |
Monedă |
Emisă de stat, suverană, reglementată |
Emisă de bănci private, controlată de carteluri |
Credit |
Credit productiv, destinat investițiilor reale |
Credit speculativ, destinat consumului și manipulării financiare |
Datorie |
Angajament suveran controlabil |
Mijloc de subordonare externă |
Reguli juridice |
Drept public național, constituționalism |
Lex mercatoria, arbitraj privat, reguli corporatiste |
Ordine socială |
Ierarhică, comunitară, stabilă |
Fluidă, individualistă, contractuală |
Religie și viziune morală |
Lege naturală, revelație creștină (catolică, protestantă) |
Etică noachidică, mesianism rabinic, sincretism globalist |
Instituții favorabile |
Stat național, biserici tradiționale, cooperative, industrii locale |
ONU, FMI, Banca Mondială, GAFAM, ONG-uri globale, rețele bancare |
Figuri reprezentative |
Distributiști, economiști naționaliști, părinți fondatori ai SUA, Pierre Hillard, Bugault |
Finanțiști globaliști, bancheri internaționali, rabini Habad, promotori ai noii ordini |
Populație susținătoare |
Clase mijlocii, lucrători, agricultori, antreprenori locali, comunități religioase |
Tehnocrați, elites financiare, activiști progresiști, populații migrant-manipulate |
5. Concluzie de sinteză
Conflictul dintre capitalul suveranist și cel transnațional depășește limita economicului pentru a deveni o luptă pentru suveranitatea națională, ordinea spirituală și destinul omului. În această bătălie, nu doar economiile sunt implicate, ci însăși viziunea asupra libertății și demnității umane.
În fața acestui conflict, capitalul suveranist apără producția reală, autonomia statului și drepturile comunității. În schimb, capitalul transnațional promovează o viziune globalistă, bazată pe control financiar și uniformizarea globală a societăților. Conform celor două perspective analizate de Pierre Hillard și Valérie Bugault, pericolele reprezentate de modelul globalist sunt evidente: subjugarea statelor și a popoarelor în fața unei elite transnaționale care promovează o teocrație financiară, decuplată de suveranitatea națională și de valorile tradiționale.
6. Contribuția autorului
Contribuția lui Dan Culcer, coautorul acestei lucrări a fost esențială în clarificarea și structurarea acestei analize, oferind o viziune interdisciplinară și o perspectivă critică asupra fenomenelor complexe ale globalizării financiare și ale atacurilor asupra suveranității naționale. Prin integrarea ideilor lui Hillard și Bugault, autorul a adus un contribuție esențială la înțelegerea acestor conflicte globale dintr-un unghi mai profund, îmbinând teorii economice, juridice și spirituale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu